Cel mai mare pericol pentru sănătatea ta ești tu. Iată cum poți acționa în această privință
Oamenii fac adesea promisiuni legate de sănătatea lor, dar majoritatea nu le respectă. Studiile arată că, deși suntem bine intenționați, avem dificultăți în a ne schimba comportamentele.
Conform lui Elliot Berkman, profesor de psihologie la Universitatea din Oregon, stabilirea unor obiective pe termen lung este o trăsătură umană, dar suntem adesea ineficienți în atingerea acestora. Rezoluțiile de Anul Nou sunt adesea abandonate, iar 80% dintre diete eșuează. Fumătorii pot încerca de până la 30 de ori înainte de a renunța la fumat. Aproximativ 50% dintre pacienții cu boli cronice nu respectă regimul de medicație prescris, ceea ce provoacă aproximativ 125.000 de decese anual în Statele Unite, conform lui Fred Kleinsinger, medic de familie din California.
Psihologii au identificat diverse cauze pentru acest eșec, de la lipsa de informații la voința slabă. Totuși, dovezi recente sugerează că problemele mai profunde sunt în joc: creierul nostru lucrează împotriva noastră. Berkman explică faptul că, evoluționist, suntem sensibili la recompense și ne străduim să reproducem situațiile care ne aduc beneficii.
Campaniile de sănătate publică au presupus că, dacă oamenii ar ști ce este bine pentru ei, ar acționa în consecință. Totuși, acest lucru nu s-a dovedit adevărat. De exemplu, programul „5 A Day for Better Health” a crescut conștientizarea despre consumul de fructe și legume, dar doar 11% dintre americani au început să consume cinci porții pe zi.
Obiceiurile joacă un rol central în comportamentele noastre. Aproape jumătate din acțiunile noastre zilnice sunt realizate fără conștientizare. Aceste obiceiuri sunt automate și se formează prin repetare. Studiile de imagistică cerebrală sugerează că aceste scurtcircuite neuronale ne permit să automatizăm comportamentele recompensatoare.
Un alt aspect important este că obiceiurile nesănătoase sunt la fel de adânc înrădăcinate ca cele sănătoase. Odată ce un comportament devine un obicei, devine extrem de rezistent la schimbare. Marcus Stephenson-Jones explică faptul că, după ce experimentăm un comportament recompensator, acesta este stocat într-o zonă diferită a creierului, care nu ține cont de noile noastre obiective.
Cheia schimbării comportamentale pozitive este să facem sistemul să funcționeze în favoarea noastră, concentrându-ne pe indicii, obstacole și alternative. Când încercăm să renunțăm la un obicei nesănătos, este util să eliminăm indicii și să adăugăm obstacole. De exemplu, putem înlocui dulciurile cu fructe proaspete sau să alegem un traseu de întoarcere de la muncă care evită fast-food-ul.
În formarea noilor obiceiuri sănătoase, trebuie să adăugăm indicii și să reducem fricțiunea. Asta poate însemna alegerea unei săli de sport mai aproape de casă sau plasarea medicamentelor lângă periuța de dinți.
Campaniile guvernamentale antitutun sunt un exemplu de succes. În anii ’50, aproape jumătate din populația americană fuma. După implementarea unor politici stricte, cum ar fi interzicerea publicității pentru țigări și interzicerea fumatului în locuri publice, procentul fumătorilor a scăzut la aproximativ 15%.
Pentru a menține motivația, este esențial să aliniem obiectivele cu identitatea noastră. Berkman sugerează că, în loc să ne propunem să renunțăm la fumat, ar trebui să ne angajăm să devenim nefumători. Identificarea unui „de ce” clar poate ajuta, de exemplu, dorința de a fi prezent la evenimente importante din viața celor dragi.
Suportul din partea colegilor este, de asemenea, crucial. Studiile arată că persoanele care încearcă să renunțe la fumat au șanse mai mari de succes dacă partenerul lor nu fumează. Utilizarea tehnologiei, cum ar fi aplicațiile pentru reamintirea exercițiului fizic sau a medicației, poate oferi un ajutor suplimentar.
Repetarea este esențială pentru formarea obiceiurilor, iar cercetările sugerează că este nevoie de 66 de zile pentru ca un comportament sănătos să devină automat. Rețelele cerebrale sunt maleabile, iar perseverența duce la succes.
