Semnele bolii arteriale periferice: Dureri la picioare la mers
Durerea la nivelul picioarelor în timpul mersului sau al urcării scărilor poate semnala o afecțiune a vaselor de sânge, precum boala arterială periferică (BAP), care crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Boala arterială periferică este caracterizată prin îngustarea arterelor care transportă sângele către membre, în special către picioare, din cauza acumulării de plăci de aterom. Această afecțiune nu afectează doar mobilitatea, ci poate indica și ateroscleroza în alte zone ale organismului.
Unul dintre cele mai importante simptome ale BAP este durerea care apare în timpul activității fizice și se ameliorează după câteva minute de repaus. Atunci când o persoană se angajează în activități fizice, mușchii picioarelor necesită mai mult oxigen, iar dacă arterele sunt îngustate, circulația sângelui este insuficientă, provocând dureri sau crampe. Acest tipar, cunoscut sub numele de claudicație intermitentă, este un indiciu important al circulației deficitare.
Simptomele BAP sunt adesea confundate cu cele ale artritei sau oboselii, deoarece multe persoane consideră că durerea este rezultatul îmbătrânirii sau al efortului fizic. Astfel, boala poate progresa neobservată. Un indiciu important este relația dintre efort și durere. Dacă disconfortul apare constant după o anumită distanță sau la urcarea unei pante, este recomandată o evaluare medicală.
Pe lângă durerea la mers, BAP poate cauza și alte simptome, precum amorțeala, senzația de picioare reci, modificarea culorii pielii sau rănile care se vindecă greu. Persoanele cu diabet trebuie să fie deosebit de atente, deoarece neuropatia diabetică poate reduce sensibilitatea la nivelul picioarelor, iar diabetul afectează vasele de sânge, crescând riscul de BAP.
Este important de menționat că BAP nu reprezintă o problemă izolată a picioarelor. Aceasta este adesea o manifestare a aterosclerozei, care poate afecta și vasele care alimentează inima și creierul, crescând riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Prin urmare, diagnosticarea unei circulații deficitare la nivelul picioarelor ar trebui să conducă la evaluarea generală a sistemului cardiovascular.
Factorii de risc pentru BAP includ diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, boala cronică de rinichi și fumatul. Persoanele cu aceste condiții ar trebui să nu considere durerea la nivelul picioarelor o consecință normală a îmbătrânirii.
Diagnosticul BAP începe cu un examen clinic și verificarea pulsului la nivelul membrelor. Un test comun este indicele gleznă-braț (IGB), care compară tensiunea arterială măsurată la glezne cu cea de la braț. Rezultatele pot indica circulația sângelui către picioare. În funcție de rezultate, medicul poate recomanda investigații imagistice suplimentare pentru a determina severitatea îngustării arterelor.
Tratamentul BAP poate include controlul factorilor de risc cardiovascular, cum ar fi renunțarea la fumat, menținerea glicemiei, a tensiunii arteriale și a colesterolului în limitele recomandate, activitate fizică adaptată și tratament medicamentos. În cazul formelor avansate, pot fi necesare proceduri minim invazive sau intervenții chirurgicale pentru redeschiderea vaselor de sânge.
Durerea de picioare care apare constant în timpul mersului sau urcării scărilor și dispare la odihnă nu trebuie ignorată, mai ales dacă există factori de risc cardiovascular. Investigarea circulației la nivelul picioarelor poate contribui la menținerea mobilității și la identificarea riscurilor cardiovasculare mai ample. Dacă simptomele persistă, este esențială o evaluare medicală pentru stabilirea cauzei. Recunoașterea tiparului și consultul medical la timp pot face diferența între o problemă depistată precoce și una cu complicații severe.
