Menopauza timpurie, legată de un diagnostic precoce al bolii Alzheimer
Un studiu recent realizat pe 2.603 femei în vârstă sugerează că menopauza timpurie este asociată cu un declin cognitiv mai rapid și o diagnosticare mai devreme a bolii Alzheimer.
Vârsta la care o femeie ajunge la menopauză ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății creierului, chiar și după câteva decenii. Studiul, efectuat de specialiști de la Universitatea din California San Francisco, Rush University Medical Center și Universitatea din Michigan, a fost publicat în JAMA Network Open și a urmărit femeile timp de până la 18 ani.
Participantele aveau, în medie, 78 de ani la momentul intrării în studiu și nu aveau demență cunoscută. Cercetătorii au efectuat evaluări clinice și teste neuropsihologice anuale pentru a monitoriza evoluția funcției cognitive generale, inclusiv a memoriei episodice, semantice, de lucru și a altor abilități cognitive.
Rezultatele au arătat că o vârstă mai mică la menopauză a fost asociată cu un declin cognitiv mai rapid, în special în cazul memoriei episodice. De asemenea, menopauza timpurie a fost legată de un timp mai scurt până la diagnosticarea bolii Alzheimer, estimările indicând că o femeie care intră la menopauză cu 10 ani mai devreme ar putea avea un diagnostic cu aproximativ 1,8 ani mai devreme.
Un aspect notabil al studiului a fost asocierea identificată între menopauza mai timpurie și acumularea mai rapidă a leziunilor substanței albe, vizibile în imagistica RMN. Femeile care au trecut prin menopauză naturală la o vârstă mai mică au prezentat o acumulare semnificativ mai rapidă a acestor modificări, cu estimări că o femeie care a ajuns la menopauză cu cinci ani mai devreme ar putea acumula cu 15% mai multe hiperintensități ale substanței albe pe parcursul unui deceniu.
Studiul a diferențiat între menopauza naturală și cea chirurgicală, constatând că asocierile privind acumularea hiperintensităților au fost evidente în cazul menopauzei naturale, dar nu și în cazul celei chirurgicale. Aceasta sugerează că relația dintre hormonii ovarieni și îmbătrânirea creierului este complexă și nu poate fi explicată printr-un singur mecanism.
Estrogenul, hormon cu efecte semnificative asupra creierului, ar putea juca un rol crucial în această asociere. Menopauza coincide cu o reducere a producției de estrogeni, iar o expunere mai scurtă la acești hormoni pe parcursul vieții ar putea explica vulnerabilitatea cerebrală crescută la vârste înaintate.
Cu toate acestea, este important de menționat că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect. Vârsta menopauzei a fost raportată de participante, ceea ce ar putea introduce erori de memorie. De asemenea, majoritatea femeilor din cohortă erau albe non-hispanice, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor. Autorii sugerează că vârsta menopauzei ar putea fi un marker identificabil care ar putea contribui la evaluarea riscului neurologic.
Identificarea legăturilor dintre menopauză și sănătatea creierului ar putea deschide noi oportunități pentru cercetarea strategiilor de prevenție a modificărilor cognitive. Mai multe informații pot fi găsite pe analizamea.ro.
