Pentru slăbire, alimentația joacă un rol mai important decât sportul
Numărul persoanelor cu obezitate a crescut rapid în ultimele 30 de ani, iar cifrele continuă să crească. Obezitatea apare atunci când aportul de energie din alimentație depășește consumul de energie pe o perioadă prelungită. Persoanelor care încearcă să slăbească li se recomandă să își crească nivelul de activitate fizică, dar un nou studiu sugerează că reducerea numărului de calorii ingerate ar putea fi mai importantă decât creșterea exercițiilor fizice.
Studiul subliniază beneficiile exercitării regulate, sugerând că tăierea caloriilor, în special din alimentele ultra-procesate, ar putea fi mai eficientă în promovarea pierderii în greutate. Conform OMS, în 2021, un indice de masă corporală (IMC) mai mare decât optim a cauzat aproximativ 3.7 milioane de decese din cauza bolilor non-transmisibile.
S-a spus adesea că un stil de viață sedentar poate duce la obezitate. Totuși, cercetările recente în diverse populații sugerează că aportul excesiv de energie, mai degrabă decât lipsa activității fizice, este principalul motor al creșterii în greutate. Studiul publicat în PNAS sugerează că ratele ridicate de obezitate asociate cu dezvoltarea economică sunt cel mai probabil cauzate de o dietă bogată în calorii și care conține o proporție mare de alimente ultra-procesate.
Un studiu efectuat pe 4,213 adulți a utilizat două măsuri diferite ale obezității — IMC și procentul de grăsime corporală. Participanții au provenit din 34 de populații de pe șase continente, având un stil de viață variat, inclusiv vânători-culegători, fermieri (atât de culturi arabile, cât și pastorale) și persoane din populații industrializate.
Cercetătorii au determinat trei tipuri de cheltuieli energetice: pentru a estima cheltuiala totală de energie (TEE) au folosit metoda apei etichetate dublu, au măsurat cheltuiala energetică bazală (BEE), adică energia consumată pentru a menține viața în repaus, utilizând calorimetria indirectă sau, când nu erau disponibile măsurători, au estimat-o în funcție de dimensiunea corpului, și au estimat cheltuiala energetică activă (AEE) ca 0.9 (TEE) – BEE.
Autorii studiului au constatat că masa corporală absolută, procentul de grăsime corporală și IMC erau mai mari, iar obezitatea era mai frecventă în populațiile economice mai dezvoltate. Cu toate acestea, cheltuiala totală de energie era de asemenea mai mare în aceste populații. Aceștia au explicat că, deși la prima vedere s-ar putea aștepta ca persoanele cu stiluri de viață tradiționale să cheltuie mai multă energie datorită muncii fizice, odată ce s-au efectuat ajustări pentru dimensiunea corporală, diferențele în cheltuiala energetică nu au fost atât de pronunțate.
Concluzia principală a fost că aportul energetic crescut este factorul principal care leagă supraponderabilitatea și obezitatea de dezvoltarea economică. Aceștia sugerează că diferențele în calitatea și cantitatea alimentelor ar putea fi esențiale. Alimentele produse industrial, comune în țările dezvoltate, ar putea fi mai ușor de digerat, reducând pierderile energetice fecale și crescând proporția de calorii consumate care sunt absorbite de organism. De asemenea, cercetarea subliniază rolul alimentelor ultra-procesate în creșterea obezității, acestea fiind dense în energie și concepute pentru a încuraja consumul excesiv.
Studiul a constatat că procentul de alimente ultra-procesate din dietă era corelat pozitiv cu procentul de grăsime corporală. Studiul sugerează că aportul excesiv de calorii, în special din alimente ultra-procesate, care sunt concepute să fie hiper-palabile (mai gustoase și practic irezistibile) și să reducă senzația de sațietate, este mai strâns asociat cu un procent mai mare de grăsime corporală și IMC decât nivelurile scăzute de activitate fizică.
Experții în sănătate sugerează că, în final, această cercetare întărește ideea că sănătatea nu se rezumă doar la „calorii consumate versus calorii arse”, ci și la calitatea caloriilor pe care le consumăm, subliniind că ceea ce mâncăm ar putea fi la fel de important, dacă nu chiar mai important, decât câte calorii consumăm sau ardem.
Schimbările de politică ar putea ajuta oamenii să ducă vieți mai sănătoase. Politicile care subvenționează producția de alimente sănătoase (de exemplu, fructe, legume, leguminoase), restricționează marketingul alimentelor nesănătoase către copii și îmbunătățesc etichetarea alimentelor pot contribui la orientarea alegerilor mai sănătoase. De asemenea, investițiile în infrastructură, cum ar fi parcuri sigure, străzi prietenoase cu pietonii și centre comunitare, pot promova activitatea fizică.
În plus, programele de sănătate preventive și accesul echitabil la îngrijiri medicale primare sunt cruciale pentru identificarea și abordarea obezității devreme, în special în populațiile defavorizate. Politica publică este un instrument puternic pentru a face alegerea mai sănătoasă alegerea mai ușoară.
