Skip to main content

Transformările fundamentale ale creierului între 50 și 75 de ani: ce revelații au adus cercetările științifice

O nouă cercetare evidențiază că îmbătrânirea creierului nu este un proces constant, ci implică schimbări semnificative la nivel celular și genetic, în special între 50 și 75 de ani.

Cercetătorii au realizat un studiu pe creierele a 40 de donatori neurotipici, fără afecțiuni neurologice, provenind dintr-un interval de vârstă de la 20 la 100 de ani, concentrându-se pe hipocamp, o regiune esențială pentru memorie și învățare. Participanții au fost împărțiți în patru categorii de vârstă: 20-40, 40-60, 60-80 și 80-100 de ani, fiecare grup incluzând câte zece persoane, cinci femei și cinci bărbați.

Studiul a utilizat tehnologii avansate pentru a analiza expresia genelor, accesibilitatea cromatinei, metilarea ADN-ului și arhitectura tridimensională a genomului. O descoperire surprinzătoare a fost legată de microglie, celulele imunitare rezidente ale creierului, care încep să se modifice între 50 și 75 de ani. S-a observat o diminuare a microgliilor provenite din sacul vitelin embrionar, fiind înlocuite de celule cu caracteristici moleculare asemănătoare celulelor imunitare din sângele periferic, aceste noi celule având un profil mai inflamator.

Modificările observate în microglie sunt esențiale pentru înțelegerea neuroinflamației asociate îmbătrânirii, deși nu se demonstrează direct legătura cu boala Alzheimer. De asemenea, s-a constatat o reducere a astrocitelor, celule care contribuie la reglarea transmiterii sinaptice, precum și schimbări în celulele precursoare ale oligodendrocitelor și în celulele endoteliale, importante pentru funcționarea barierei hematoencefalice.

O altă descoperire majoră a fost deteriorarea organizării ADN-ului în nucleu, care nu este aleatorie, ci pliată într-o structură tridimensională complexă. Această organizare contribuie la controlul activării genelor. Studiul a relevat că, pe măsură ce îmbătrânim, arhitectura 3D a genomului se erodează în diverse tipuri de celule cerebrale, cu modificări în expresia genelor și epigenom.

Rezultatele sugerează că îmbătrânirea creierului nu urmează un declin uniform, ci implică atât modificări progresive, cât și schimbări neliniare pronunțate în anumite perioade de viață. Studiul oferă o imagine detaliată asupra modului în care hipocampul uman îmbătrânește și poate contribui la identificarea mecanismelor prin care creierul devine mai vulnerabil la boli neurodegenerative odată cu înaintarea în vârstă. Pentru mai multe informații despre cercetările legate de sănătatea creierului, vizitați analizamea.ro.