Antibioticele și alte șase medicamente care afectează echilibrul florei intestinale
Un nou studiu a descoperit că mai multe tipuri de medicamente comune pot avea un impact de durată asupra sănătății intestinale. Microbiomul intestinal, care cuprinde bacterii, ciuperci și drojdii, joacă un rol crucial în sănătatea umană. Disrupția microbiomului este asociată cu numeroase condiții cronice de sănătate.
Este bine cunoscut faptul că antibioticele afectează microbiomul intestinal, distrugând atât bacteriile benefice, cât și pe cele patogene. Recent, un studiu publicat în jurnalul mSystems al Societății Americane de Microbiologie a constatat că și alte medicamente prescrise afectează negativ microbiomul, iar efectele pot persista timp de câțiva ani după încetarea utilizării acestora.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.509 adulți din cohorta microbiomului estonian, parte a biobazei estoniene, care este o bază de date populaționale. Participanții, cu vârste între 23 și 89 de ani, au furnizat probe de sânge, frotiuri bucale și probe de fecale. Prin secvențierea metagenomică shotgun a probelor de fecale, cercetătorii au analizat compoziția microbiomului intestinal. Un subgrup de 328 de persoane a furnizat o a doua probă de fecale după o perioadă mediană de urmărire de 4,4 ani.
Detalii despre utilizarea actuală și istorică a medicamentelor au fost accesate din dosarele electronice de sănătate ale participanților. La momentul primei probe, participanții utilizau un total de 433 de medicamente diferite, iar în cei cinci ani anteriori, utilizaseră 507 medicamente diferite. Aproximativ o treime dintre participanți (857 de persoane) nu luau medicamente la momentul primei probe, iar cei care luau medicamente utilizau, în medie, trei tipuri diferite.
Cercetătorii au analizat efectele a 186 de medicamente, dintre care 167 au avut un impact asupra microbiomului în vreun mod, iar 78 au arătat efecte pe termen lung asupra compoziției microbiomului. Schimbări măsurabile în microbiom au fost observate la persoanele care au luat următoarele medicamente: antibiotice, antidepresive, antipsihotice, beta-blocante, biguanide (metformina), inhibitori ai pompei de protoni (IPP) și benzodiazepine.
Pe lângă antibiotice, beta-blocantele, benzodiazepinele, glucocorticoizii, IPP-urile, biguanidele și antidepresivele au avut efecte asupra microbiomului care s-au observat mulți ani după întreruperea administrării. Cu cât persoanele au luat medicamente mai mult timp și cu cât au utilizat mai multe medicamente, cu atât efectul asupra microbiomului a fost mai mare. Benzodiazepinele au avut aparent cel mai mare impact negativ asupra microbiomului.
Cercetătorii au avertizat că medicamentele destinate oamenilor sunt adesea administrate continuu pe parcursul vieții, nu pentru perioade scurte, ceea ce poate avea efecte fiziologice profunde. De asemenea, s-a constatat că, chiar și în cadrul aceleași clase de medicamente, efectele pot varia semnificativ. De exemplu, alprazolamul (Xanax) a avut un impact mai mare asupra microbiomului decât diazepamul (Valium).
Microbiomul intestinal a fost descoperit la începutul anilor 1900 și s-a dovedit că cele aproximativ 100 de trilioane de bacterii, ciuperci și drojdii care trăiesc în intestinul uman joacă un rol esențial în sănătate și boală. Un microbiom sănătos este o comunitate stabilă cu o diversitate mare de microorganisme. Disrupția microbiomului, sau disbioza, este legată de boli precum boala inflamatorie intestinală, obezitatea, tulburările alergice și astmul, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și tulburările autoimune.
Antibioticele, în special cele cu spectru larg, distrug bacteriile benefice din intestin, dar alte medicamente afectează microbiomul în moduri diferite. De exemplu, antidepresivele, beta-blocantele și benzodiazepinele pot influența motilitatea intestinală, afectând astfel bacteriile prin încetinirea tranzitului intestinal. Inhibitorii pompei de protoni sunt legați de afectarea microbiotei intestinale prin eliminarea acidului gastric, care este o apărare cheie împotriva creșterii bacteriene.
Este important ca pacienții să urmeze instrucțiunile medicului și să ia medicamentele doar conform prescripției, pentru perioada necesară. Utilizarea pe termen lung a benzodiazepinelor ar trebui descurajată, deoarece poate duce la dependență și este legată de declin cognitiv. De asemenea, necesitatea de a continua medicamentele IPP ar trebui discutată la fiecare două luni, cu eforturi de a reduce utilizarea acestora. O dietă bogată în fibre, săracă în grăsimi, consumul minim de carne roșie și procesată, precum și exercițiile fizice regulate sunt recomandate pentru promovarea sănătății intestinale.
