Ce trebuie să știi despre „chimicalele eterne” în timpul sarcinii
Pe 18 iunie 2025, Sara Blixt, o mamă expectantă, a evitat tonul din conservă, chiar dacă era mâncarea pe care o dorea. Tonul însemna mercur, o amenințare potențială pentru fiul ei nenăscut. Când a născut, a reușit să alăpteze doar timp de trei luni. „M-am simțit groaznic”, a spus ea. Trei ani mai târziu, Blixt a aflat că ea și alții din orașul ei, Ronneby, Suedia, aveau niveluri extrem de ridicate de substanțe per- și poli-fluoroalkilice (PFAS) în sânge. Apa de la rețea era contaminată de spuma de stingere a incendiilor folosită pe o bază militară timp de ani de zile. Blixt a trecut probabil PFAS copiilor ei prin sarcină și alăptare, și din nou prin amestecarea formulei cu apă de la robinet.
Azi, Sara Blixt este recunoscătoare – copiii ei sunt sănătoși. Totuși, cercetările arată că pentru mulți alții, PFAS pot cauza daune: expunerea fetală a fost legată de un risc mai mare de defecte congenitale, boli hepatice, tulburări de limbaj și cancer. Mamele, de asemenea, pot avea complicații în timpul sarcinii din cauza PFAS, cum ar fi hipertensiune arterială și preeclampsie, o afecțiune gravă responsabilă pentru peste 10% din decesele materne la nivel global. Și, la fel ca Blixt, ele pot avea dificultăți în alăptare și pot renunța mai devreme decât și-ar dori.
PFAS: „Chimicalele eterne”
PFAS, cunoscute și sub numele de „chimicalele eterne”, sunt un grup de compuși creați de om, utilizați în produse rezistente la lipire și impermeabile. Acestea se regăsesc peste tot: în machiaj, ustensile de gătit, hârtie pentru copt, popcorn pentru microunde și îmbrăcăminte rezistentă la apă. Le ingerăm prin apă de la robinet contaminată și alimente precum carne și pește, și le absorbim prin piele. Corpul nostru poate elimina PFAS, dar lent: durează între trei și cinci ani pentru ca nivelurile de PFOS, un tip comun de PFAS, să scadă la jumătate.
Pericolele în timpul sarcinii
PFAS sunt dăunătoare pentru toată lumea, dar sarcina este un moment deosebit de vulnerabil. „Fetusul trece prin multe schimbări biologice importante care pot fi întrerupte, influențând sănătatea viitorului copil”, a spus Tracey Woodruff, cercetătoare în sănătatea reproducătoare. PFAS se transferă la făt prin placenta, care furnizează oxigen și nutrienți. „Unele toxine trec prin placentă pentru că sunt similare ca formă și dimensiune cu lucruri de care fătul are nevoie pentru a crește”, a explicat Megan Romano, epidemiolog la Geisel School of Medicine din Dartmouth.
Studii arată că, în funcție de tipul de PFAS, fătul primește între 30% și 80% din nivelurile de sânge ale mamei. De-a lungul sarcinii, PFAS se acumulează în placentă, astfel că nivelurile mamei scad după naștere. „Când expulzezi placenta, iei cu tine o mulțime de PFAS”, a spus Woodruff.
PFAS și greutatea la naștere
Expunerea prenatală ridicată la PFOA, un alt tip de PFAS, a fost legată de greutăți la naștere mai mici – studiile arată reduceri de până la 250 de grame în cazul copiilor născuți de mame foarte expuse. Greutatea mică la naștere a fost legată de obezitatea infantilă. Romano a observat că unii copii cu expunere crescută la PFAS s-au născut mici, dar au crescut mai repede decât alții în următorii doi sau trei ani, ajungând în zona obezității.
Mai multe pericole: cancer, imunitate, dezvoltare cerebrală
EFectele negative ale PFAS nu se opresc la naștere. Un studiu din Finlanda din 2024 a arătat că dacă o mamă are niveluri ridicate de PFAS în sânge, copiii ei au un risc mai mare de leucemie limfoblastică acută, cel mai comun tip de cancer infantil. Alte cercetări leagă expunerea prenatală la PFAS de o reacție mai slabă la vaccinuri, sugerând că sistemele imunitare ale copiilor ar putea să nu funcționeze la capacitate maximă. Un studiu din 2025 a constatat că copiii expuși la PFAS în uter devin copii predispuși la infecții.
Dezvoltarea cerebrală ar putea fi afectată, de asemenea. În Danemarca, părinții copiilor care au intrat în contact cu PFAS înainte de naștere au raportat mai multe probleme comportamentale, de la agitație la izbucniri de furie. În Suedia, cercetătorii au descoperit că copiii expuși în mod semnificativ din Ronneby aveau o probabilitate mai mare de a avea o tulburare de limbaj dezvoltamental.
Conexiunea cu laptele matern
Pe lângă placentă, PFAS pot fi transmise sugarului prin laptele matern, deși mai puțin eficient. Într-un studiu realizat pe copiii din Norvegia, nivelurile de PFOS și PFOA ale copiilor au crescut cu 3% până la 5% pe lună de alăptare. Laptele în sine poate fi mai puțin nutritiv. Un studiu recent a arătat că laptele matern de la femeile expuse la PFAS conține mai multe acizi grași saturați și acizi grași n-6, iar nivelurile de lactoză sunt mai scăzute.
Cu toate acestea, părinții care alăptează nu ar trebui să se descurajeze, chiar dacă au fost expuși la chimicale eterne. Laptele matern întărește sistemul imunitar, ajută la dezvoltarea creierului și hrănește microflora intestinală prietenoasă, putând compensa efectele negative ale PFAS.
Cum poți evita chimicalele eterne?
Evitați PFAS complet este dificil, dar puteți reduce expunerea. Alegeți ustensile de gătit din sticlă, fontă, oțel inoxidabil, neacoperite. Consumați fructe și legume proaspete și mai puține produse de origine animală. Sari peste popcornul pentru microunde – care combină PFAS (folosite în căptușeala pungilor) cu temperaturi ridicate și grăsimi pentru un amestec deosebit de nesănătos.
PFAS pot intra prin piele. Deci, îmbrăcămintea rezistentă la apă și textilele ignifuge pot fi surse. Folosiți cu moderație machiajul, în special fondul de ten: într-un studiu, persoanele care utilizau de obicei machiaj aveau niveluri cu peste 50% mai mari ale unor tipuri de PFAS în sânge. Dacă sunteți însărcinată, nu pictați sau nu renovați camera bebelușului singuri: unele tapeturi, vopsele și covoare conțin PFAS, deși există alternative fără PFAS.
Dacă sunteți îngrijorat de expunerea la PFAS, puteți cere un test de sânge, deși costul poate fi ridicat și accesibilitatea testelor poate varia. Un medicament numit colestiramină, folosit de mult timp pentru scăderea colesterolului, ar putea ajuta organismul să recunoască PFAS ca o substanță dăunătoare și să prevină reabsorbția în ficat. Studiile inițiale sugerează că acest medicament poate reduce nivelurile de PFAS din sânge cu 15% până la 60%. Rezultatele sunt „promițătoare”, iar direcționarea femeilor foarte expuse înainte de primul copil ar fi o prioritate.
Peste toate, femeile nu ar trebui să se învinovățească pentru PFAS. „Această problemă a fost creată de industria chimică”, a spus Woodruff. Este necesară intervenția guvernului pentru a reglementa PFAS ca o clasă, altfel ne putem face rău încercând să evităm aceste chimicale.
