Skip to main content

Cercetările indică faptul că iubitorii de cafea se bucură de un risc redus de afecțiuni hepatice

Cercetările recente sugerează că consumul regulat de cafea poate promova sănătatea hepatică, conform unei analize care reunește date din mai multe decenii. Această revizuire confirmă conexiunile propuse între cafea și un ficat mai sănătos și identifică căile moleculare prin care aceste efecte benefice pot avea loc.

Consumul de cafea poate susține sănătatea ficatului în cel puțin cinci moduri semnificative, iar efectele sale sunt dependente de doză. Revizuirea subliniază că abilitatea de a tolera consumul de cafea variază foarte mult de la o persoană la alta. Studiul publicat în Biochemical Pharmacology adaugă dovezi existente, sugerând că consumul regulat de cafea poate ajuta la protejarea și chiar la restaurarea sănătății ficatului prin inhibarea cicatrizării și inflamației.

Revizuirea aduce o compunere și o analiză a datelor epidemiologice, experimentale și clinice care documentează potențialul cafelei în ceea ce privește sănătatea hepatică. S-a sugerat de mult timp că amestecul robust de compuși bioactivi din cafea poate reduce riscul de boli hepatice, încetinind progresia bolilor hepatice către fibroză, ciroză și carcinom hepatocelular.

Revizuirea nu se limitează doar la evidențierea asociațiilor dintre consumul de cafea și sănătatea ficatului, ci încearcă să explice chimic cum acești compuși ajută la menținerea sănătății ficatului, descriind o gamă largă de efecte antioxidante, antiinflamatorii și antifibrotice provenite din consumul de cafea. De asemenea, cafeaua pare să ajute la echilibrarea microbiomului intestinal și să modereze influențele epigenetice care pot afecta sănătatea hepatică.

Cafeaua conține compuși specifici precum acidul clorogenic și polifenolii, care au efecte antioxidante, antiinflamatorii și de modulare a ficatului. Proprietățile antioxidante ale cafelei sunt deosebit de importante, deoarece stresul oxidativ poate afecta negativ celulele hepatice, promovând inflamația și rezistența la insulină. Analiza vastă a datelor a confirmat asociațiile anterioare între consumul de cafea și o incidență redusă a mai multor boli hepatice importante.

Pentru persoanele cu hepatită C cronică, consumul de cafea a fost invers asociat cu severitatea leziunilor hepatice. Cei care consumau cafea zilnic au avut rate semnificativ mai scăzute de progresie către fibroză și ciroză. Consumatorii a două căni pe zi erau, de asemenea, mai puțin susceptibili de a dezvolta carcinom hepatocelular, o afecțiune care poate apărea frecvent odată cu hepatita C.

Revizuirea a raportat, de asemenea, corelații între cafea și severitatea a două cauze majore ale morbidității și mortalității legate de ficat. Boala hepatică alcoolică, care rezultă din consumul excesiv de alcool, este asociată cu prezența enzimelor hepatice AST, GGT și ALT. Persoanele care consumă cafea regulat au niveluri mai scăzute ale acestor enzime. De asemenea, boala hepatică steatoasă asociată cu disfuncția metabolică (MASLD) este cea mai comună boală hepatică cronică la nivel global. Revizuirea a raportat că persoanele care consumau cafea regulat erau cu 29% mai puțin susceptibile de a dezvolta MASLD comparativ cu cei care nu beau cafea.

Autorii revizuirii au investigat cinci domenii: suport antioxidant pentru ficat, suport antiinflamator pentru ficat, suport antifibrotic pentru ficat, suport pentru metabolism și suport pentru echilibrul microbiomului intestinal. Pentru primele patru domenii, autorii au identificat molecule specifice care au fost demonstrate că sunt influențate pozitiv de cafea în datele existente. În cel de-al cincilea domeniu, au identificat o varietate de bacterii care ajută la echilibrarea microbiomului intestinal și care sunt promovate de cafea.

Cantitatea de cofeină considerată în general sigură este de aproximativ 400 de miligrame pe zi (aproximativ 3-4 căni), dar acest lucru poate varia în funcție de toleranța individuală. Revizuirea subliniază că, pentru persoanele cu hipersensibilitate la cofeină, boli cardiovasculare existente sau tulburări de anxietate, efectele adverse pot apărea chiar și la cantități mici de cafea. Consumul a mai mult de 5 căni de cafea pe zi poate crește nivelurile de colesterol LDL („rău”) și poate contribui la dislipidemie.

Autorii subliniază că cafeaua ar putea juca un rol ca o intervenție dietetică simplă și viabilă pentru persoanele cu boli hepatice, mai ales când este considerată în contextul altor factori de stil de viață modificabili. Identificarea căilor moleculare relevante pentru cafea poate deschide noi direcții de cercetare pentru tipurile de studii clinice randomizate, iar cercetările suplimentare vor fi necesare pentru a obține detalii suplimentare în scopuri clinice.