Crește incidența autismului?
Recent, a crescut conștientizarea privind diagnosticele de autism și complexitatea acestora. În același timp, secretarul federal al sănătății din Statele Unite, Robert F. Kennedy Jr., a făcut mai multe afirmații contestate cu privire la prevalența autismului. El a susținut că numărul cazurilor de autism este în creștere și că autismul a devenit „o epidemie”. De asemenea, a afirmat că toxinele din mediu sunt responsabile pentru autism.
Conform unui nou raport al CDC, unul din 36 de copii din SUA are un diagnostic de autism, o creștere față de estimarea de unul din 44 de copii în 2021. Totuși, expertul David Cutler, medic de familie certificat, a declarat că „creșterea aparentă a diagnosticelor de autism în SUA se datorează în principal conștientizării îmbunătățite, extinderii criteriilor de diagnostic și practicilor de screening îmbunătățite, mai degrabă decât unei creșteri reale a prevalenței”.
Factori care contribuie la creșterea diagnosticului de autism
Cutler a oferit o analiză a principalilor factori care contribuie la creșterea observată a diagnosticelor de autism:
1. Screening îmbunătățit și diagnosticare timpurie
Acest demers proactiv a dus la identificarea mai timpurie a copiilor cu autism, inclusiv a celor cu simptome mai puțin pronunțate, crescând astfel numărul diagnosticelor. Practic, persoanele autiste cu nevoi de suport mai scăzute, care în trecut nu ar fi fost considerate pentru un diagnostic de autism, sunt acum recunoscute datorită screening-ului îmbunătățit.
2. Conștientizare și advocacy crescută
Conștientizarea mai mare printre părinți, educatori și furnizori de servicii de sănătate a dus la o evaluare și diagnosticare mai frecventă a copiilor. Aceasta este evidentă în grupuri care au fost istoric subdiagnosticate, cum ar fi femeile și minoritățile rasiale, care acum au mai multe șanse să fie identificate și să primească servicii adecvate.
3. Substituirea diagnosticelor
În trecut, copiii cu probleme de dezvoltare mai ușoare ar fi fost diagnosticați cu dizabilități intelectuale sau tulburări de învățare. Pe măsură ce înțelegerea autismului a evoluat, mulți dintre acești copii sunt acum diagnosticați cu ASD, un fenomen cunoscut sub numele de substituția diagnosticelor.
Factori de mediu și genetici
Într-o declarație, Kennedy a sugerat că autismul „trebuie să fie” cauzat de „expunerea de mediu” la toxine. În timp ce a subliniat afirmația despre epidemia autismului, el a minimalizat rolul ereditarității genetice în această condiție neurodezvoltare.
Potrivit lui Cutler, „factorii genetici joacă un rol semnificativ în autism”, iar studii mari au arătat că, în multe cazuri, autismul pare să fie moștenit în familii. Cu toate acestea, Cutler nu a respins ideea că factorii de mediu joacă un rol, menționând că unele studii sugerează că influențele de mediu în timpul sarcinii și în copilărie timpurie pot contribui la risc.
În concluzie, deși diagnosticele de autism pot fi în creștere, motivele pentru aceasta se regăsesc cel mai probabil în îmbunătățirile aduse criteriilor oficiale de diagnostic, în conștientizarea crescută a complexității autismului printre profesioniștii din domeniul medical și în advocacy-ul mai bun pentru populațiile care au avut acces mai redus la îngrijire.
Deși unele factori de mediu pot juca un rol în autism, nu există dovezi în prezent că aceștia sunt principalii factori care determină neurodiversitatea. „Creșterea diagnosticelor de autism reflectă progresele în înțelegerea, diagnosticarea și recunoașterea autismului în diverse populații. În timp ce factorii de mediu și genetici sunt în curs de investigare, principalii factori ai creșterii aparente sunt schimbările în criteriile de diagnostic, screeningul îmbunătățit și conștientizarea crescută,” a declarat Cutler.
