Descoperă cheia pentru a te mișca mai mult: nu este vorba despre numărarea pașilor
Pe 8 septembrie 2025, s-au realizat numeroase studii care leagă numărul de pași pe care îi facem zilnic de diverse rezultate în sănătate. De exemplu, un studiu recent a arătat că 7.000 de pași pe zi pot reduce riscul de deces prematur cu 47%. Alte cercetări sugerează că 8.250 de pași sunt ideali pentru persoanele cu hipertensiune arterială, în timp ce 2.500 de pași pot reduce riscul de moarte din cauza bolilor de inimă. De asemenea, 6.000 de pași pot scădea riscul de diabet de tip 2 la femeile în vârstă, iar 9.800 de pași pot diminua riscul de demență la adulții vârstnici.
David Sabgir, medic cardiolog din Ohio și fondator al organizației Walk With a Doc, a subliniat că, deși există o mulțime de studii, trei din patru adulți nu îndeplinesc recomandările de 150 de minute de activitate aerobică pe săptămână, echivalentul a aproximativ 13.500 până la 17.000 de pași. Sabgir a menționat că, deși există multe beneficii cunoscute ale mersului pe jos, numărarea pașilor poate să nu fie motivantă pentru toată lumea.
Studiul original despre mers
Conceptul că „mișcarea este medicament” a fost popularizat în anii 1950, iar primul studiu major care a analizat activitatea fizică ca soluție pentru problemele de sănătate a fost Studiul Conductorilor de Autobuz din Londra. Sir Jeremy Morris a comparat ratele de boli de inimă între conductorii de autobuz și șoferii acestora, demonstrând că activitatea fizică reduce bolile cronice, în special bolile de inimă.
De atunci, numărul studiilor despre mers a crescut semnificativ, însă mulți oameni care ar beneficia de pe urma mersului pe jos nu o fac. Așadar, unii medici și cercetători caută noi metode de a încuraja mersul pe jos.
Nu ești un „persoană de exerciții”?
Dacă numărarea pașilor sau obținerea unui badge pe o aplicație de fitness nu te motivează, nu ești singur. Există o ramură a cercetării despre mers dedicată găsirii modalităților de a integra mai mult mers în viața de zi cu zi, fără a face din asta un obiectiv conștient. Acest concept se numește „mers neintenționat”.
Schimbarea stilului de viață este de multe ori mai eficientă decât schimbările comportamentale, care sunt mici și orientate spre obiective. Schimbarea stilului de viață implică un mod de a gândi mai holistic și se bazează pe atitudini și credințe. De exemplu, „merg peste tot pe cât pot, în loc să conduc” sau „am ales să locuiesc aici pentru că pot merge la serviciu, școală sau la magazin”.
Sabgir a observat că sfaturile sale despre activitate fizică și dietă nu aduceau rezultate, așa că a decis să organizeze plimbări cu pacienții săi, ceea ce a dus la crearea unor cluburi de mers, frecventate de mii de oameni care doresc să socializeze în timpul plimbărilor.
Strategii pentru a crește activitatea fizică
Experta în psihologie, Susan Albers, a subliniat că mersul este o activitate subutilizată, dar care poate fi integrată în viața de zi cu zi. Iată câteva strategii pentru a încuraja mersul mai mult:
- Planifică întâlniri. Conectarea cu alții poate ajuta la menținerea activității. Fă planuri de plimbare cu prietenii sau familia.
- Schimbă ruta. Explorează hărțile Google pentru a găsi trasee mai plăcute în jurul locurilor frecventate.
- Înscrie-te la un 5K. Participarea la curse poate fi motivantă, chiar și pentru a merge.
- Schimbă locul de întâlnire. Alege zone „prietenoase” cu mersul pentru activitățile tale obișnuite.
- Programează apeluri. Discutarea obiectivelor de mers cu cineva poate îmbunătăți rezultatele.
- Revenind la elementele de bază. Folosește scările, parchează departe, plimbă-te după cină sau fă sarcini casnice.
- Mers conștient. Fii prezent în timpul plimbărilor și observă ceea ce te înconjoară.
