Legătura dintre sănătatea intestinală și bunăstarea mentală a bebelușului: îngrijirea ambelor aspecte
Un nou studiu publicat în Nature Communications a descoperit o legătură între bacteriile intestinale ale copiilor, de la naștere până la vârsta de 2 ani, și riscul dezvoltării simptomelor de anxietate și depresie până la cinci ani mai târziu.
Studiul a analizat datele dintr-o cercetare pe termen lung care a inclus 55 de copii, înregistrând mostre de scaun la vârsta de 2 ani, imagini ale creierului la 6 ani și chestionare comportamentale la 7,5 ani. Rezultatele au arătat că micuții cu un număr mai mare de anumite tipuri de bacterii intestinale, din ordinul Clostridiales și familia Lachnospiraceae, erau mai predispuși să dezvolte simptome emoționale precum retragerea, anxietatea sau tristețea ulterior. “Având multe simptome de internalizare devreme în viață este puternic corelat cu tulburările de anxietate mai târziu”, a explicat Bridget Callaghan, cercetător la UCLA.
Imaginile creierului au arătat că bacteriile Clostridiales și Lachnospiraceae erau asociate cu conectivitatea alterată în regiunile cerebrale legate de emoție, precum amigdala, cortexul orbitofrontal și lobul temporal medial. Deși studiul nu demonstrează o cauzalitate, există dovezi anterioare care sugerează că un link direct ar putea fi posibil. Bacteriile intestinale generează subproduse care pot călători către creier și influența modul în care acesta funcționează.
“Microbiomul intestinal este ca o mare bucătărie chimică care produce toți acești metaboliți și produse diferite”, a spus Callaghan. Acestea includ “substanțe chimice neuroactive” care pot influența dezvoltarea și comunicarea cerebrală. Unele dintre ele traversează bariera hematoencefalică, în timp ce altele transmit mesaje creierului prin sânge, nervi sau sistemul imunitar. Legătura dintre intestin și creier afectează persoanele de toate vârstele, dar poate fi deosebit de importantă în copilăria timpurie, când atât microbiomul, cât și creierul se dezvoltă rapid.
Legătura intestin-creier funcționează în ambele direcții. Dacă un copil are dureri de stomac în timp ce se confruntă cu emoții dificile, este important să se acorde atenție. Anxietatea sau problemele inexplicabile de stomac la copii pot proveni din stres sau factori de mediu, nu doar dintr-o problemă gastrointestinală medicală. Intervenția timpurie este esențială dacă simptomele interne sau anxietatea afectează capacitatea copilului de a funcționa.
Studiile sugerează că anumite măsuri pot ajuta la construirea unei comunități sănătoase de bacterii intestinale. Este recomandat să se alăpteze bebelușul, deoarece laptele matern conține zaharuri care ajută bacteriile intestinale benefice să prospere. Ideal este alăptarea exclusivă timp de cel puțin șase luni, urmată de o combinație de alimente solide și lapte matern. Dacă alăptarea nu este posibilă, este important ca sănătatea și fericirea mamei să fie priorități pentru bunăstarea copilului.
Încurajarea consumului de fructe și legume de la o vârstă fragedă este, de asemenea, benefică. Mamele însărcinate care consumă mai multe fructe și legume tind să aibă copii cu microbiomuri intestinale mai sănătoase. De asemenea, este important să se minimizeze alimentele procesate și bogate în zahăr, care sunt asociate cu modificări ale bacteriilor intestinale legate de tulburările de dispoziție.
În concluzie, cercetările sunt încă în desfășurare pentru a descoperi care specii de Clostridiales și Lachnospiraceae au cele mai semnificative efecte. De asemenea, este esențial să se adopte tehnici dovedite pentru sprijinirea sănătății mentale a copiilor, cum ar fi stabilirea rutinelor și modelarea abilităților de coping. Microbiomul este doar o parte dintr-un puzzle mult mai mare al sănătății mentale umane.
