Somnul de proastă calitate îmbătrânește creierul mult mai repede, arată un studiu
Un studiu recent a analizat o grupă de adulți pentru a explora legătura dintre calitatea somnului și îmbătrânirea creierului. Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au folosit scanări RMN pentru a determina „vârsta creierului” fiecărei persoane și au comparat-o cu modelele de somn. Rezultatele au arătat că participanții cu un somn slab aveau o vârstă a creierului cu, în medie, 1 an mai mare decât vârsta lor cronologică, această constatare fiind mai pronunțată în rândul bărbaților decât al femeilor.
Cercetătorii au analizat un grup mare de adulți din Regatul Unit, cu o vârstă medie de aproximativ 55 de ani, dintre care aproximativ 54% erau femei și 46% bărbați. Participanții au completat chestionare la începutul studiului, care au acoperit aspecte ale somnului, precum orele de somn, somnolența diurnă și sforăitul. Aceste răspunsuri au fost folosite pentru a determina scorurile de somn ale participanților, împărțindu-i în trei categorii: modele sănătoase de somn (41%), modele intermediare de somn (56%) și modele proaste de somn (3%).
La aproximativ 9 ani după colectarea datelor de bază, participanții au fost supuși unor scanări RMN pentru a evalua vârsta creierului. Comparând vârsta creierului cu vârsta cronologică, cercetătorii au descoperit că persoanele cu scoruri mai slabe la somn aveau un „gap” de vârstă a creierului de 1 an, în medie. Cei cu cele mai slabe scoruri aveau cel mai mare decalaj între vârsta creierului și vârsta reală, cu o accelerare a îmbătrânirii creierului de aproximativ 6 luni pentru fiecare scădere a scorului calității somnului.
Conexiunea dintre somn și vârsta creierului a fost mai puternică în rândul bărbaților decât în rândul femeilor, un rezultat surprinzător, conform cercetătoarei Abigail Dove, doctorand în neuroepidemiologie. Dove a menționat că acest lucru ar putea fi cauzat de măsurile auto-raportate ale somnului care nu au surprins la fel de bine perturbările somnului între bărbați și femei, sau de diferențele în comportamentele de stil de viață și utilizarea medicamentelor.
Studiul a arătat că inflamația explica aproximativ 10% din legătura dintre somnul de proastă calitate și îmbătrânirea creierului, subliniind că inflamația este un mecanism major care leagă somnul de îmbătrânirea cerebrală, deși nu este singurul factor în joc.
În concluzie, studiul sugerează că somnul joacă un rol esențial în menținerea sănătății creierului. Specialiștii în somn recomandă menținerea unui program regulat de somn, crearea unui mediu de somn răcoros, întunecat și liniștit, limitarea consumului de cofeină sau a meselor copioase înainte de culcare și adoptarea unor rutine relaxante, cum ar fi cititul sau meditația. Dacă problemele de somn persistă, este recomandat să se consulte un specialist în somn pentru a identifica problemele subiacente.
În plus, chiar și o diferență de 1 an în îmbătrânirea creierului poate avea un impact semnificativ, mai ales în combinație cu alți factori de risc precum hipertensiunea, diabetul și un stil de viață sedentar, ceea ce poate apropia o persoană de demență sau declin cognitiv. Este important să nu ignorăm aceste simptome și să căutăm evaluări dacă există probleme persistente de somn.
