O scanare cerebrală ar putea prezice riscul bolilor legate de vârstnicie
Un nou studiu sugerează că o scanare cerebrală efectuată în mijlocul vârstei ar putea prezice cu acuratețe riscul unei persoane de a dezvolta boli legate de vârstnicie, precum demența. Aceasta este o descoperire importantă, având în vedere că oamenii îmbătrânesc în ritmuri diferite, în mare parte din cauza stilului de viață și a factorilor genetici.
Vârsta biologică a unei persoane, care reflectă starea celulară, poate varia semnificativ față de vârsta cronologică, adică numărul de ani de la naștere. Modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exercițiile fizice regulate, somnul adecvat și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, pot ajuta la încetinirea procesului de îmbătrânire și la prevenirea bolilor legate de vârstnicie.
O echipă de cercetători de la Duke, Harvard și Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, a dezvoltat o metodă bazată pe o singură scanare cerebrală efectuată la vârsta de 45 de ani, cunoscută sub numele de Dunedin Pace of Aging Calculated from NeuroImaging (DunedinPACNI). Această metodă ar putea ajuta la evaluarea efectelor îmbătrânirii asupra sănătății și la evaluarea eficienței strategiilor anti-îmbătrânire.
DunedinPACNI oferă un scor pentru vârsta creierului, indicând cât de „îmbătrânit” arată creierul, precum și conexiuni cu declinul cognitiv și alte măsuri de sănătate. Studiul a folosit date din studiul Dunedin, care a urmărit un grup de 1.037 de persoane născute în Dunedin, Noua Zeelandă, între 1972 și 1973, analizând modificările legate de vârstă în metilarea genelor pentru a crea un „ceas epigenetic”.
În studiul actual, cercetătorii au corelat o singură scanare MRI efectuată la 45 de ani cu datele de îmbătrânire din studiul Dunedin. Au descoperit că precizia predicției a fost similară cu metodele epigenetice mai bine stabilite. Persoanele cu scoruri DunedinPACNI mai rapide prezentau indicii de îmbătrânire rapidă, inclusiv:
- echilibru mai slab
- viteză de mers mai lentă
- forță mai slabă a membrelor superioare și inferioare
- performanță mai slabă la testele cognitive
- aspect fizic mai îmbătrânit
De asemenea, cercetătorii au observat că indivizii cu scoruri DunedinPACNI mai mari, indicând o îmbătrânire cerebrală mai rapidă, erau mai predispuși să experimenteze deteriorarea sănătății în alte sisteme organice, cum ar fi sănătatea cardiovasculară și respiratorie. Aceasta sugerează că imagistica cerebrală ar putea servi ca un biomarker pentru vârsta biologică generală, oferind o măsură non-invazivă a proceselor de îmbătrânire în întregul corp.
Studiul a arătat că scanările MRI ar putea fi utilizate nu doar pentru a detecta boli, ci și pentru a urmări cum îmbătrânește creierul mult înainte de apariția problemelor. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că este nevoie de teste mai ample în populații mai mari și mai diverse pentru a valida rezultatele.
Comparând DunedinPACNI cu măsurători ale volumului hipocampului și ventricalului, cercetătorii au constatat că DunedinPACNI a fost asociat mai consistent și mai puternic cu cogniția slabă, sănătatea precară, fragilitatea și riscul de demență decât aceste măsuri tradiționale.
Cu toate că metoda are potențialul de a deveni un biomarker promițător al îmbătrânirii biologice, cercetătorii recunosc limitările sale, inclusiv specificitatea populației utilizate pentru antrenarea modelului și necesitatea de a valida performanța în rândul populațiilor mai tinere sau pediatrice.
