Impactul doomscrolling-ului asupra sănătății mentale
Doomscrolling-ul reprezintă tendința de a consuma compulsiv știri negative, chiar dacă acestea provoacă stres și anxietate. Acest comportament a devenit tot mai prevalent, mai ales în perioada pandemiei de COVID-19, când oamenii au petrecut mult timp citind informații alarmante.
Doomscrolling-ul nu se limitează doar la pandemie; rețelele sociale și platformele de știri oferă un flux nesfârșit de informații, iar creierul uman nu este pregătit să gestioneze atât de multe vești negative. Această tendință duce la o expunere constantă la conținut negativ, care poate afecta sănătatea mentală.
Creierul uman are o predispoziție evolutivă de a reacționa mai puternic la informațiile negative, un mecanism cunoscut sub numele de biasul negativității. Astfel, veștile alarmante captează atenția mai ușor și rămân mai mult timp în memorie.
Algoritmii rețelelor sociale contribuie la perpetuarea doomscrolling-ului, recomandând utilizatorilor conținut similar cu ceea ce au consumat anterior. Aceasta creează un cerc vicios, expunând utilizatorii aproape exclusiv la informații negative.
Creierul caută constant răspunsuri și predictibilitate. În condiții de incertitudine, utilizatorii pot simți că următoarea știre va oferi o explicație sau o veste bună, ceea ce duce la perpetuarea comportamentului de doomscrolling.
Expunerea repetată la știri negative activează sistemele de răspuns la stres din creier, ceea ce poate duce la eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul. Pe termen lung, aceste reacții pot menține o stare de alertă permanentă.
Studiile sugerează că expunerea excesivă la știrile negative este asociată cu niveluri mai ridicate de anxietate și stres, precum și cu o senzație de lipsă de control. Cei care suferă deja de tulburări anxioase pot resimți aceste efecte și mai intens.
Mulți oameni își verifică știrile înainte de culcare, ceea ce poate interfera cu somnul, crescând nivelul de activare al creierului. Aceasta poate duce la dificultăți de adormire, somn fragmentat și oboseală dimineața.
Consumul constant de conținut negativ poate altera percepția asupra realității, făcându-i pe oameni să creadă că totul merge rău și că viitorul este sumbru. Acest pesimism poate alimenta sentimentul de neputință.
Doomscrolling-ul nu este recunoscut ca un diagnostic psihiatric, dar poate deveni un obicei compulsiv, în care utilizatorul știe că activitatea îi face rău, dar are dificultăți în a se opri. Fenomenul afectează frecvent persoanele cu niveluri ridicate de stres și anxietate, care petrec mult timp pe telefon și caută informații pentru a reduce incertitudinea.
Orele petrecute în fața ecranului pot avea și efecte fizice, precum sedentarism, oboseală oculară și dureri de cap.
Specialiștii recomandă măsuri pentru a reduce doomscrolling-ul, cum ar fi stabilirea de intervale clare pentru citirea știrilor, evitarea verificării acestora imediat după trezire și înainte de culcare, dezactivarea notificărilor aplicațiilor de știri și alegerea surselor de informare credibile. Alternarea știrilor cu activități relaxante este, de asemenea, benefică.
Reducerea doomscrolling-ului nu înseamnă evitarea completă a informațiilor. A fi informat este important, dar este esențial să existe o distincție între a te informa și a consuma compulsiv conținut care crește nivelul de stres.
Dacă observi că nu te poți opri din verificarea știrilor, că anxietatea devine persistentă sau că somnul este afectat, poate fi util să discuți cu un specialist. Acesta te poate ajuta să identifici mecanismele care întrețin comportamentul și să dezvolți strategii mai sănătoase de gestionare a informațiilor. Doomscrolling-ul este un fenomen caracteristic erei digitale, iar expunerea permanentă la vești negative poate avea efecte semnificative asupra sănătății mentale.
