Cum ne-a transformat pandemia de COVID-19 comportamentul? Descoperiri fascinante dintr-un studiu recent
Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra comportamentului și personalității oamenilor, conform unui studiu publicat în revista PLOS ONE, care a analizat modificările trăsăturilor de personalitate în rândul populației americane în perioada pandemiei.
Cercetătorii au observat modificări notabile la adulții tineri, unde s-au înregistrat scăderi în nivelurile de conștiinciozitate și agreabilitate, iar neuroticismul a crescut în etapa ulterioară a pandemiei. Rezultatele studiului sunt semnificative, deoarece personalitatea este, în general, considerată stabilă la vârsta adultă, iar schimbările observate între 2021 și 2022 au fost comparate cu modificările care ar putea apărea în decursul unui deceniu de maturizare.
Studiul a utilizat date din Understanding America Study, implicând 7.109 participanți care au completat evaluări ale personalității înainte și în timpul pandemiei, împărțind perioada în două etape: acută (martie-decembrie 2020) și de adaptare (ianuarie 2021-februarie 2022).
În prima etapă a pandemiei, s-a observat o scădere a neuroticismului față de nivelurile de dinainte. Aceasta a fost explicată prin faptul că anxietatea individuală putea părea „normală” în contextul unei amenințări colective. Totuși, în perioada 2021-2022, neuroticismul a crescut, în special la adulții tineri, care au prezentat niveluri mai mari decât înainte de pandemie.
În aceeași perioadă, conștiinciozitatea, agreabilitatea, extravertirea și deschiderea au scăzut semnificativ comparativ cu perioada pre-pandemică. Aceasta sugerează că efectele psihologice au evoluat pe măsură ce perioada de criză s-a prelungit.
Adulții tineri au fost cei mai afectați, având un nivel mai ridicat de neuroticism și mai puțină conștiinciozitate și agreabilitate. Aceasta poate fi legată de faptul că pandemia a coincis cu o etapă crucială în dezvoltarea lor personală, afectându-le carierele și relațiile sociale.
Conștiinciozitatea, care este legată de organizare și responsabilitate, a arătat o scădere medie la nivel populațional, ceea ce ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra educației și sănătății. De asemenea, scăderea agreabilității a fost observată, indicând o tendință generală de a fi mai puțin empatic și cooperant.
În ciuda modificărilor observate, cercetătorii subliniază că nu se poate concluziona că pandemia a fost singura cauză a acestor schimbări, având în vedere și alte influențe sociale, economice și politice din acea perioadă. De asemenea, este necesară o evaluare continuă pentru a determina dacă aceste modificări vor persista pe termen lung.
Cercetările anterioare sugerează că evenimentele stresante pot influența trăsăturile de personalitate, dar amploarea pandemiei a fost fără precedent. Personalitatea nu este complet fixă, ci poate suferi modificări în funcție de experiențele și contextul social. Aceasta deschide o discuție despre flexibilitatea personalității în fața unor circumstanțe radicale.
Deși pandemia a generat schimbări temporare în comportament, întrebarea rămâne dacă aceste modificări vor deveni permanente sau vor fi doar reacții la o perioadă neobișnuită. Este important să continuăm să investigăm aceste aspecte pentru a înțelege mai bine impactul pe termen lung al pandemiei asupra personalității și sănătății mentale.
