Skip to main content

Descoperiri recente despre durerea lombară și activitatea cerebrală

Cercetarea publicată pe 5 octombrie 2026 în revista British Journal of Anaesthesia a identificat activarea unei rețele cerebrale asociate cu introspecția și amintirile personale, oferind indicii despre integrarea durerii persistente în experiența corporală a unei persoane.

Studiul a inclus 114 adulți cu durere cronică lombară, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a măsura activitatea diferitelor regiuni ale creierului. Participanții au fost supuși unui test în care li s-a ridicat piciorul până când durerea de spate s-a intensificat, intensitatea durerii raportate crescând, în medie, cu 23%.

În urma analizei imaginilor obținute, cercetătorii au observat o activitate crescută în rețeaua numită default mode network, care devine activă atunci când atenția nu este concentrată asupra unei sarcini externe. Această rețea este implicată în reflecția asupra propriei persoane și procesarea experiențelor interioare. Spre deosebire de durerea acută, în cazul durerii lombare cronice, cercetătorii au notat o creștere a activității în anumite regiuni ale acestei rețele.

Comparând reacția participanților la durerea lombară cu cea provocată de un stimul termic, s-a constatat că, în cazul durerii termice, activitatea din rețeaua default mode network a fost redusă, sugerând că mecanismele cerebrale pentru cele două tipuri de durere sunt diferite.

Participanții care raportau dureri lombare mai severe prezentau o conectivitate mai puternică între rețeaua default mode network și regiunile cerebrale care procesează senzațiile din spate, ceea ce sugerează că durerea persistentă interacționează cu rețelele implicate în experiența interioară și percepția corpului.

Deși aceste observații sunt promițătoare, rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece studiul nu poate stabili dacă modificările activității cerebrale contribuie la menținerea durerii sau sunt un răspuns la aceasta. De asemenea, nu se exclude posibilitatea ca activitatea observată să reflecte durerea reziduală sau anxietatea post-mișcare.

Descoperirile ar putea contribui la dezvoltarea unor abordări terapeutice care să țină cont de modul în care persoana se raportează la durere. Cercetătorii investighează metode precum meditația mindfulness și terapia cognitiv-comportamentală pentru a determina influența acestora asupra rețelelor cerebrale implicate în procesarea durerii. Terapia cognitiv-comportamentală este deja utilizată în managementul durerii cronice, dar nu există dovezi că intervențiile vizând aceste rețele vor reduce automat durerea lombară.

Mai multe cercetări sunt necesare pentru a înțelege mecanismele identificate și pentru a evalua dacă acestea pot fi utilizate concret în alegerea tratamentului. Aceste rezultate subliniază complexitatea durerii cronice și necesitatea unei evaluări care depășește structurile anatomice ale spatelui. Pentru mai multe informații, vizitați analizamea.ro.