O nouă revelație în cazul AVC-urilor: cauze neprevăzute descoperite de cercetători
Un nou studiu sugerează că AVC-ul lacunar, un tip frecvent de accident vascular cerebral, este mai degrabă asociat cu afectarea vaselor mici din creier decât cu depunerile de grăsime din arterele mari.
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o cauză majoră de dizabilitate și deces la nivel mondial. Deși s-a crezut multă vreme că ateroscleroza arterelor mari este cauza principală a AVC-urilor ischemice, cercetările recente arată că acest lucru ar putea fi diferit în cazul AVC-ului lacunar. Acest tip de AVC apare atunci când circulația sângelui este întreruptă în arterele foarte mici care alimentează zonele profunde ale creierului.
Leziunile produse de AVC-ul lacunar, deși de dimensiuni reduse, pot avea efecte semnificative, incluzând slăbiciune pe o parte a corpului, amorțeală, dificultăți de mers, tulburări de coordonare și probleme de vorbire. Această formă de AVC este asociată cu boala vaselor mici cerebrale, care poate crește riscul de demență vasculară.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Edinburgh și colaboratori internaționali, a inclus 229 de pacienți care au suferit un AVC lacunar sau un AVC ischemic ușor de alt tip. Rezultatele au arătat că îngustarea arterelor mari nu a fost asociată cu AVC-ul lacunar, ci, dimpotrivă, s-a identificat o legătură puternică între acest tip de accident vascular și lărgirea arterelor din interiorul creierului, precum și afectarea vaselor mici.
Pacienții cu astfel de modificări vasculare au avut un risc de peste patru ori mai mare de a suferi un AVC lacunar. Această descoperire poate explica de ce tratamentele preventive, precum aspirina și alte medicamente antiagregante, nu reușesc întotdeauna să prevină reapariția AVC-ului lacunar. Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh, a declarat că studiul oferă dovezi că AVC-ul lacunar nu este cauzat de blocajele grase ale arterelor mari, ci de boala vaselor mici din creier.
Un alt aspect important evidențiat de cercetare este că peste un sfert dintre participanți au dezvoltat AVC-uri „tăcute”, care nu provoacă simptome evidente, dar contribuie la scăderea memoriei și cresc riscul de demență. Cercetătorii investighează noi terapii care să acționeze direct asupra vaselor mici din creier, inclusiv medicamente precum cilostazol și isosorbid mononitrat, pentru a reduce riscul de noi accidente vasculare.
Deși mecanismul AVC-ului lacunar pare diferit, prevenția rămâne crucială. Medicii recomandă controlul tensiunii arteriale, menținerea glicemiei în limite normale, tratarea colesterolului crescut, renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, o alimentație echilibrată și monitorizarea medicală periodică. Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori care afectează vasele mici ale creierului.
Indiferent de tipul accidentului vascular cerebral, simptomele trebuie tratate ca o urgență medicală. Semnele de alarmă includ slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, gură căzută, tulburări de vedere, amețeală severă, pierderea echilibrului și durere de cap bruscă și intensă. Este esențial ca, în cazul apariției acestor simptome, să se apeleze imediat serviciul de urgență 112 pentru a reduce riscul de complicații și a îmbunătăți șansele de recuperare.
AVC-ul lacunar este diferit de un AVC obișnuit, afectând arterele foarte mici din profunzimea creierului. Deși aspirina rămâne un tratament important, noul studiu sugerează că este posibil să fie necesare și terapii care protejează vasele mici ale creierului. Reducerea riscului de AVC poate fi realizată prin controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și colesterolului, renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, o alimentație echilibrată și monitorizarea medicală periodică.
