Colesterolul crescut: tăcutul dușman al inimii
Colesterolul crescut este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, adesea fără simptome evidente, ceea ce face prevenția și controalele regulate esențiale, chiar și pentru persoanele tinere.
Noile recomandări ale American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA) subliniază importanța depistării precoce și a schimbărilor stilului de viață, accentuând că sănătatea inimii se construiește pe termen lung.
Bolile de inimă afectează tot mai mulți tineri; infarctul, cândva asociat cu vârsta înaintată, apare acum și în rândul adulților de 30 și 40 de ani. Sedentarismul, alimentația bogată în produse ultraprocesate, stresul, lipsa somnului și activitatea fizică redusă contribuie la ateroscleroză, un proces în care arterele se îngustează din cauza depunerilor de grăsime.
Colesterolul LDL sau „colesterolul rău” se poate acumula pe pereții arterelor, formând plăci care îngreunează circulația sângelui și cresc riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. În contrast, colesterolul HDL transportă excesul de colesterol către ficat pentru eliminare.
De obicei, valorile crescute ale colesterolului nu provoacă simptome, iar multe persoane află de această afecțiune doar în urma unor analize de rutină sau după un eveniment cardiovascular. Experții recomandă ca prima etapă în controlul colesterolului să fie adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, surse slabe de proteine și grăsimi nesaturate, limitând în același timp alimentele ultraprocesate, grăsimile saturate, zahărul și sarea.
Activitatea fizică regulată este crucială; se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice pe săptămână. De asemenea, prevenția trebuie să înceapă din copilărie, copiii cu antecedente familiale de colesterol crescut sau boli cardiovasculare având nevoie de evaluări încă de la vârsta de 9-11 ani.
Medicii sugerează ca toți adulții cu vârsta de peste 19 ani să își verifice periodic profilul lipidic, inclusiv colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. Noile ghiduri recomandă, de asemenea, efectuarea testului pentru lipoproteina(a) cel puțin o dată în viață, un marker genetic ce poate indica un risc cardiovascular crescut, chiar și cu valori normale ale colesterolului.
În anumite cazuri, determinarea apolipoproteinei B (ApoB) poate fi utilă, în special pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sau sindrom metabolic. De asemenea, se poate recomanda un scor al calciului coronarian (CAC), care ajută la evaluarea riscului cardiovascular și la decizia privind inițierea tratamentului cu medicamente pentru scăderea colesterolului, inclusiv statine.
Stresul cronic și lipsa somnului influențează negativ sănătatea inimii, stresul favorizând creșterea tensiunii arteriale și adoptarea unor obiceiuri nesănătoase. Somnul insuficient este asociat cu un risc crescut de obezitate, diabet, hipertensiune arterială și tulburări ale metabolismului colesterolului, iar adulții ar trebui să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte.
Deși există multe suplimente promovate pentru scăderea colesterolului, eficiența acestora este limitată și unele pot interacționa cu medicamentele prescrise, motiv pentru care consultarea medicului este esențială înainte de administrare.
