Refluxul temporar vs. boala de reflux gastroesofagian: distincții esențiale de înțeles
Arsurile în capul pieptului sunt frecvente, dar nu orice episod de reflux înseamnă boală. Dr. Roxana Sass, medic specialist în gastroenterologie, explică diferențele dintre refluxul ocazional și boala de reflux gastroesofagian (BRGE), simptomele care necesită consult medical și recomandările actuale.
Refluxul gastroesofagian se referă la întoarcerea conținutului stomacului în esofag, un fenomen normal care poate apărea după mese copioase. În condiții normale, organismul are mecanisme naturale de apărare, astfel încât mucoasa esofagiană nu este afectată, iar simptomele sunt minime sau absente. Un episod izolat de arsuri nu indică neapărat o afecțiune.
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) se definește prin simptome deranjante și/sau complicații asociate refluxului. Diagnosticul se bazează pe impactul asupra sănătății și calității vieții, nu doar pe existența refluxului.
Refluxul ocazional apare rar, fiind asociat cu consumul de mese abundente, alimente grase, alcool, cafea, ciocolată și cu poziția orizontală după masă. Caracteristicile acestuia includ simptome rare, durată scurtă, dispariția simptomelor după administrarea de antiacide și lipsa impactului asupra activității zilnice.
BRGE, în schimb, se caracterizează prin simptome recurente care afectează confortul pacientului, precum arsuri retrosternale, regurgitații acide, gust amar în gură și senzația că alimentele urcă din stomac. Pot apărea și manifestări extraesofagiene, cum ar fi tuse cronică, răgușeală, laringită, durere toracică noncardiacă și senzația de nod în gât. Evaluarea gastroenterologică este necesară, deoarece aceste simptome pot avea și alte cauze.
Probabilitatea de BRGE crește dacă simptomele sunt frecvente, necesită medicamente repetate, afectează somnul sau calitatea vieții. Ghidurile subliniază că severitatea simptomelor nu reflectă întotdeauna gravitatea bolii. Există pacienți cu arsuri intense, dar fără leziuni vizibile la examinarea endoscopică.
Factorii de risc pentru BRGE includ excesul ponderal, obezitatea, hernia hiatală, fumatul, sarcina și anumite medicamente care relaxează sfincterul esofagian inferior.
Endoscopia digestivă este recomandată în cazul apariției semnelor de alarmă, precum dificultăți la înghițire, scădere inexplicabilă în greutate, anemie, vărsături persistente sau cu sânge și scaun negru. De asemenea, este indicată dacă simptomele persistă în ciuda tratamentului sau la pacienți cu risc pentru esofagul Barrett.
Tratamentul BRGE începe cu modificări ale stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate, evitarea meselor înainte de culcare, ridicarea capului patului și renunțarea la fumat. Ghidurile nu recomandă eliminarea tuturor alimentelor „iritante”, ci personalizarea restricțiilor alimentare. Tratamentul medicamentos de primă alegere îl constituie inhibitorii pompei de protoni, care se administrează cu 30–60 de minute înainte de masă.
Complicațiile BRGE netratată includ esofagită erozivă, ulcer esofagian, stenoză esofagiană, esofag Barrett și, rar, cancer esofagian. De aceea, simptomele persistente nu trebuie ignorate.
Consultul la medic gastroenterolog este necesar când arsurile apar frecvent, simptomele persistă mai multe săptămâni, tratamentele nu sunt eficiente sau când apar dificultăți la înghițire, scădere în greutate inexplicabilă, anemie prin pierdere de fier sau sânge în vărsături sau scaun. Un diagnostic corect este esențial pentru prevenirea complicațiilor.
